O oprire de câteva minute într-o benzinărie din județul Harghita mi-a ridicat o întrebare care nu ar trebui să existe într-un stat european: poate un cetățean să fie tratat diferit doar pentru că vorbește limba oficială a propriei țări?
Eram în drum spre destinație împreună cu copiii și am oprit pentru câteva cumpărături la o benzinărie dintr-o localitate din județul Harghita.
La casa de marcat, înaintea mea, un client purta o conversație firească în limba maghiară cu casierul. În tot acest timp, îi întrebam pe copii ce și-ar mai dori pentru drum.
Când ne-a venit rândul, atmosfera s-a schimbat vizibil. Pe întreaga durată a interacțiunii, casierul și-a ținut privirea în jos și a evitat orice dialog cu mine, inclusiv să-mi comunice valoarea cumpărăturilor. Totuși, după ce am primit restul, i-am mulțumit, însă nu am primit niciun răspuns. A evitat să-mi adreseze vreun cuvânt în limba română.
Diferența față de interacțiunea cu persoana dinaintea mea era greu de ignorat.
Pentru prima dată, m-am simțit străină în propria țară și, pentru o clipă, m-am întrebat, dacă m-aș fi adresat în limba engleză, aș fi primit un răspuns?
În timp ce mă îndreptam spre mașină, am observat că același casier ieșise și privea insistent numărul de înmatriculare al mașinii mele.
Am ales să nu reacționez atunci. Nu pentru că mi-ar fi lipsit argumentele, ci pentru că aveam copiii alături de mine.
Aleg însă să vorbesc acum. Nu pentru a acuza o întreagă comunitate pentru comportamentul unui singur om. Ar fi nedrept. Dar la fel de nedrept este să acceptăm că un cetățean poate fi tratat diferit pentru că vorbește limba română în România. Am auzit și alte relatări asemănătoare, tocmai de aceea cred că astfel de experiențe trebuie povestite și discutate cu respect.
Îmi doresc ca ceea ce am trăit să rămână o excepție, nu o normalitate.
Și niciun părinte nu ar trebui să ajungă să se întrebe dacă limba în care vorbește cu proprii copii îl poate transforma într-o țintă a disprețului.
Nimeni nu ar trebui să plece dintr-un loc public, în propria țară, cu sentimentul că nu este binevenit.
MARILENA SAVU
