Anul 2025 nu a fost, pentru Dobrosloveni, o simplă succesiune de evenimente culturale. A fost anul în care cultura a ieșit definitiv din zona de confort și a devenit direcție asumată, structură de lucru și motor de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru o comunitate rurală care a ales să se definească prin identitate și viziune, o adevarată strategie de dezvoltare și instrument de repoziționare a unei comunități rurale pe harta regională, națională și, surprinzător pentru unii, internațională.
Rolul esențial în această transformare l-a avut primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudorașcu, cel care a înțeles că dezvoltarea nu se produce prin improvizație, ci prin direcție clară, continuitate și capacitatea de a mobiliza oamenii potriviți în jurul unor obiective clare. Viziunea sa administrativă a fost una pragmatică și fermă: cultura nu trebuie întreținută la foc lent, ci activată. Determinarea de a construi parteneriate, de a deschide comunei porți externe și de a susține inițiativele cu potențial real a creat cadrul în care aceste proiecte au putut exista și performa. Într-un context administrativ adesea dominat de inerție, Gheorghe Tudorașcu a demonstrat că un primar poate fi nu doar administrator, ci factor de coerență, un garant al continuității și un susținător real al dezvoltării asumate.
De la carte și patrimoniu, la festivaluri, educație, diplomație culturală și parteneriate externe
Pentru prima dată, cultura nu a mai fost tratată ca un consumator de resurse, ci ca un generator de oportunitati, vizibilitate și oportunități. De la carte și patrimoniu, la festivaluri, educație, diplomație culturală și parteneriate externe, Dobrosloveni a construit, pas cu pas, un calendar coerent, cu impact real și cu rezultate măsurabile.
Anul a debutat simbolic și sistematic, pe 11 ianuarie, cu o triplă lansare de carte și o conferință, o manifestare care a reafirmat rolul cuvântului scris ca formă de continuitate, memorie și reflecție. Nu a fost o simplă adunare culturală, ci o declarație de intenție: cultura avea să devină limbajul prin care comunitatea își spune povestea și își definește viitorul.
Au urmat lansări de carte cu o puternică ancorare identitară: Stejarul Romulei Malva (2 martie) și Malva și Soldatul pierdut (15 august), volume care au transformat istoria locală într-un discurs viu, accesibil și asumat, capabil să vorbească nu doar despre trecut, ci și despre identitate, apartenență și continuitate.
În planul evenimentelor de amploare, Romula Fest (30–31 mai) și Festivalul de Tradiții și Folclor „Plai de Romanați” (29–30 august) au devenit repere regionale. Ele au demonstrat că tradiția poate fi organizată profesionist, fără compromisuri de conținut, și poate genera atractivitate turistică reală. Muzica, dansul, portul și ritualul au fost integrate într-un discurs contemporan, fără a-și pierde autenticitatea.
Este esențial de precizat un aspect adesea ignorat în evaluările superficiale: singurele evenimente care au beneficiat de alocări din bugetul local au fost cele două festivaluri, prin bugete dedicate, insuficiente raportat la amploarea manifestărilor. Întregirea acestora a fost posibilă exclusiv prin contribuția partenerilor externi și a sponsorilor. Mai mult decât atât, cele două festivaluri au generat venituri pentru bugetul local, înregistrând cele mai mari încasări obținute vreodată din manifestări culturale organizate în Dobrosloveni. Cultura a demonstrat, astfel, că poate produce efecte economice concrete și sustenabile.
Toate celelalte evenimente culturale din 2025, lansări de carte, vizite oficiale, deplasări, conferințe, acțiuni de promovare, nu au fost realizate din bugetul local. Ele au fost posibile exclusiv prin sponsorizări, parteneriate și resurse proprii, confirmând capacitatea administrației locale de a construi proiecte culturale sustenabile, fără a pune presiune pe bugetul public.
Concursul Internațional de Voce „Vocea Domnului de Rouă” (20 septembrie), evenimentele fotografice organizate de Asociația „Dacia Malvensis”, precum și Romula Malva Show- Bulgaria (25 octombrie) au extins vizibilitatea Dobrosloveniului dincolo de granițele locale și naționale, consolidând un brand cultural recognoscibil.
Dobrosloveni poate fi un partener credibil în dialogul internațional atunci când își asumă clar identitatea și direcția.
Momentul de maximă relevanță diplomatică al anului 2025 a fost vizita oficială a Excelenței Sale, Dr. Manoj Kumar Mohapatra, Ambasadorul Indiei în România. Această prezență nu a fost una protocolară, ci a deschis oportunități concrete de cooperare culturală, educațională și economică, cu efecte pe termen mediu și lung. Vizita a confirmat un lucru esențial: Dobrosloveni poate fi un partener credibil în dialogul internațional atunci când își asumă clar identitatea și direcția.
Impactul culturii nu s-a limitat la evenimente. Paginile dedicate culturii au înregistrat peste un milion de accesări, un indicator clar al interesului real generat. Vizibilitatea online s-a transformat în vizibilitate instituțională: zeci de articole publicate în țară și în afara ei, emisiuni TV, participări la conferințe și întâlniri care au deschis drumuri pentru finanțări și parteneriate strategice.
În paralel, au fost depuse trei proiecte de dezvoltare și un proiect de stocare a energiei, iar rețelele de parteneriate construite în jurul culturii au devenit fundament pentru dezvoltarea economică a comunei.
Anul 2025 a demonstrat un adevăr fundamental: cultura nu este un argument de ignorat, ci o investiție. Nu este un eveniment izolat, ci un sistem. Nu este un moft, ci un fundament al dezvoltării durabile.
La Dobrosloveni, cultura a început să lucreze în profunzime: în educație, în economie, în imagine publică și, poate cel mai important, în felul în care comunitatea se privește pe sine.
Anul care urmează va fi unul al confirmărilor prin fapte concrete, palpabile și vizibile. Tot ceea ce se construiește se face cu asumare, rigoare și seriozitate, prin efortul administrației locale, al colectivului Primăriei și al partenerilor săi.
Obiectivul este clar formulat: Dobrosloveni să devină capitala Olteniei Rurale, așa cum, odinioară, a fost capitala Daciei Inferior. Există resurse, există viziune și, mai ales, există oameni.
Iar acest drum abia a început.
Maria Sarpe
